După cum am început deja să ne obișnuim cu două maratoane într-un  week-end, și acest sfârșit de săptămână a însemnat împărțirea nomazilor în două locuri: Gărâna la Banat Mountainbike Marathon și Padina la Maratonul Bucegilor.

BMM 2011 aflat la a șaptea ediție ne-a oferit și de această dată o competiție plăcută cu priveliști impresionante. Organizatorii au pus la dispoziție patru trasee distincte: 80km, 50km, 30km și 10km, fiecare traseu având dificultatea sa și o diferență de nivel impresionantă. Pecka a ales să participe la 80km (locul 8), Emese (locul 3) și Dan la 50km (locul 12), iar Doina la 30km (locul 3).

Maratonul a fost castigat de belgianul Wouter Cleppe care a castigat si Prima Evadare 2011. Multi au fost curiosi cum se va comporta de data aceasta pe un teren destul de tehnic cu diferente de nivel mari. In interviul de la radio spunea ca a avut probleme tehnice si ca a pierdut bidonul cu apa chiar inainte de urcare. Oricum ar fi Tudor Oprea a venit destul de aproape la 6 minute distanta.

Maratonul Bucegilor, prima ediție, a avut loc în cadrul unui festival cunoscut Padina Fest pe un traseu de 40km, Oac ocupând locul 3.

Impresii rideri:

 Doina (Niji): ”BMM poartă o semnificație aparte pentru mine. A fost primul maraton la care am participat acum trei ani și tot atunci am avut surpriza de a ocupa locul 3 :)). Anul acesta m-am înscris din nou la distanța de 30km, scopul era să văd care ar fi evoluția mea în cursul a celor trei ani de când m-am apucat de mountainbike. Am ajuns din nou pe locul trei, diferența majoră era numărul mare de fete care au luat startul, triplu față de anul 2009. Și da, și eu am crescut. Am terminat în 2 ore și 16 min, cu 45min mai repde față de anul 2009 🙂 A fost frumos și rapid traseul, față de anul trecut (64km) distanța medie, la care chinul a fost mare, iar satisfacția pe măsură. Recomand cu căldură BMM. Cu siguranț voi merge și la anul, va fi maratonul meu de referință.”

 Dan: “Organizatorii BMM incearca sa aduca an de an ceva nou si de aceea revin cu placere inca de acum 5 ani de cand am ocupat locul 3. Peisajele, satul plin de ciclisti/prieteni, muzica folk si festivalul dau acestui maraton o atmosfera placuta de vacanta care m-a prins si pe mine mai mult decat trebuia :). Asa am facut cateva greseli elementare si nu m-am simtit foarte bine in cursa. Pana nu suferi cu adevarat nu constientizezi ce inseamna sa te odihnesti si sa mananci la timp si ce trebuie oricat ai fi stiut si citit dinainte.

Traseul iti ofera de toate: urcari lungi, urcari scurte, coborari la fel, poteci inguste serpuite, forestier, coboarari pe radacini, poteci in padure si in gol alpin, coboarare mai tehnica pe pietre la fel si pe iarba cu denivelari la final. Startul putin cam aglomerat si urcarea abrupta de la inceput creaza o tensiune cam mare la start dar si asta poate tine de farmecul cursei.”

Emese: “M-am simtit foarte foarte rau la acest concurs…dupa ce am calatorit vineri noapte…nu am putut sa-mi revin, in plus  am avut si probleme tehnice cu frana de spate….Incerc sa fiu mai buna la GEIGER.” Vezentan despre Emese: ”Dintre fete, Zsuzsa m-a ajuns la primul parau, dupa al doilea PA, iar Anda si Emese au trecut ca vantul pe langa mine la o coborare. Clar cele doua, lipite una de alta, urmau o poteca invizibila pentru muritorii ca mine. Eu credeam ca merg pe poteca optima, batatorita, mi-era frica ca nu au cum sa ma ocoleasca, dar ele m-au contrazis: cu MTB mai bine mergi pe pereti, dar iti trebuie viteza – ca si la zidul mortii cu motocicleta.”

 Pecka: “Vreme frumoasa, traseu dificil. Dar, consider unul dintre cele mai frumoase concursuri. Revin si voi reveni de cate ori o sa am posibilitatea. Toata zona are pur si simplu o briza de…. liniste. Ahhh…!  Si multumesc voluntarilor pentru voia buna si serviabilitatea asigurata la fiecare punct de control. :)”

Foto: Florian Raducanu